Precum bărbaţii sfinţi, care prin înţelepciune, asceză,
curaj şi credinţă, au cules roadele învierii, tot astfel, şi femeile sfinte
s-au dovedit mlădiţe adevărate ale viei lui Hristos, căci ne-au arătat chipul
înţelepciunii celei de sus şi ne-au fost învăţătoare ale dragostei celei
adevărate către Dumnezeu şi a Sa Zidire.
Prin dragostea lor de Dumnezeu au biruit firea omenească,
căci urmând voia Domnului, iar nu voia omenească, au biruit puterea
vrăjmaşului, devenind călăuzitoare pe calea sfinţeniei şi luminătoare pe calea
cea întunecată a vieţii noastre.
Sfintele femei au trăit o viaţă creştinească, fie ca au
fost soţii, mame, fiice, copile, fie ca au trăit în lume sau au trăit în sihăstrie. Nimic nu le-a împiedicat să-L
iubescă pe Dumnezeu şi să caute izbăvirea în El. Ele au transformat o viaţă lumească într-una
îngerească. Au pus mai presus de grijile lumeşti şi avere, păzirea poruncilor,
nevoinţa şi rugăciunea, transformând fiecare moment al vieţii într-o lucrare dumnezeiască.
Unele au fost mame care si-au crescut şi educat
creştineşte copii, cu bunăcuviinţă şi în acord cu Voia lui Dumnezeu,
învățându-i dumnezeieștile cărti, precum Sf.
Sofia din Tracia şi Sf. Mc. Teodota. Viaţa de familie nu le-a împiedicat să
practice rugăciunea, postul, citirea Sf. Scripturi şi urmarea poruncilor.
Alte sfinte au fost soţii dăruite, iar un bun exemplu este
Sf. Xenia din Rusia, cea nebună pentru Hristos, care s-a rugat foarte mult pentru mântuirea
soţului ei, mort neizbăvit.
Unele au fost împărătese, precum Sf. Olga şi Sf. Elena,
care au dat dovadă de mare înţelepciune şi credinţă, au condus cu dragoste
apostolească şi au adus multe suflete la Hristos prin întărirea şi sprijinirea
credinţei aproapelui.
Unele au dat dovadă de mare putere în rugăciune, precum
Sf. Teodora de la Sihla, care se ruga cu rugăciunea de foc, sau Sf. Isidora
care şi-a unit mintea cu Domnul încă din timpul vieţii.
Chiar dacă înainte au dus o viaţă robită patimilor, au
găsit puterea de a se pocăi şi a cere smerit ajutor de la Izbăvitorul nostru
care le-a mântuit. A se vedea viețile Sf. Maria Egipteanca şi Sf. Taisia.
Sfintele au dat dovadă de mare curaj în mărturisirea şi
păstrarea credinţei, căci au biruit neputinţa firii femeieşti, arătând vitejie
bărbătească chiar dacă au suferit multe chinuri şi uneori au plătit cu viaţa,
primind cununa muceniciei.
Pentru multa lor credinţă şi râvnă, Dumnezeu a trimis
Duhul Său cel Sfânt asupra lor şi au dobândit multe daruri duhovniceşti precum:
darul făptuirii minunilor, tămăduirii trupului şi sufletului, darul prorociei
şi multe altele. Dumnezeu le-a făcut şi diverse daruri cu un simbolism aparte:
veșminte luminoase, scaunul din cer, suflet şi minte înzestrate cu strălucire
cerească, cununile credinţei, curăţiei,
muceniciei e.t.c (Sf Mc. Epistimi).
Altele
au suferit mari ispite de la vrăjmaș, dar prin credință dreaptă și dragoste de
Dumnezeu, au învins pe cel care vroia să le lipsească de scaunul pregătit lor
în Împărăția Cerurilor.
Ele s-au dovedit grabnic ajutătoare, în necazuri şi
suferinţe, vindecătoare de trup şi suflet, sprijinitoare la greu, întăritoare
în credinţă şi sfătuitoare înţelepte.
Pentru toate cele amintite, merită să le lăudăm, să le
prețuim, să le urmăm exemplul, şi să le cerem ajutorul ori de câte ori avem
nevoie.
Blogul de faţă cuprinde următoarele:
- acatistul sfintelor;
- o listă cu Sfintele la care putem cere ajutor în diferite nevoi sau pentru dobândirea unor virtuţi duhovniceşti;
- referinţelele din Sinaxar ale Sfintelor care sunt amintite în acatist, pentru a putea găsi mai usor descrierea vieţii sfintei şi data cinstirii.
- Acatiste ale sfintelor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu